Coronarografia este o metodă invazivă ce permite vizualizarea directă a arterelor care hrănesc mușchiul inimii (numite și artere coronare). Prin această coronarografie, medicul cardiolog intervenționist identifică într-o manieră precisă existența îngustărilor arterelor coronare, extensia și severitatea acestora. Aceste îngustări ale arterelor inimii, numite și stenoze coronariene sunt consecința aterosclerozei și pun pacientul în pericol de infarct. Ca urmare a diagnosticului precis pus în urma coronarografiei, este aleasă metoda optimă de tratament care poate fi medicamentos, intervențional, respectiv dilatarea arterelor inimii cu balonaș și stent.

Coronarografia se realizează în cadrul Laboratorului de Angiografie și Cardiologie Intervențională din cadrul SJU Ploiești, în condiții sterile și sub anestezie locală. Pacientul rămâne conștient pe toată durata procedurii, este monitorizat atent și comunică în permanență cu medicul cardiolog intervenționist și cu asistentele de angiografie.

Cardiologul intervenționist, cu atestat de supraspecializare în cardiologie intervențională și invazivă, alege locul puncției arteriale - la nivelul încheieturii mâinii sau la nivel inghinal - și efectuează anestezia locală cu xilină. După realizarea puncției arteriale, cu ajutorul unor ghiduri și sonde (catetere), se avansează până la originea arterelor inimii sub control radioscopic. Prin injectarea unei substanțe de contract pe bază de iod, sunt opacificate arterele coronare și se observă fluxul de sânge și prezența eventualelor blocaje.

La sfârșitul procedurii se realizează hemostaza la încheietura mâinii sau inghinal, prin compresie manuală sau cu ajutorul unor dispozitive speciale. După procedură, pacientul păstrează repaus la pat pentru câteva ore - 2 ore după procedura efectuată la nivelul mâinii (radial), respectiv 8-12 ore după procedurile efectuate femural și cu hemostază manuală.

Investigația durează în medie 30-45 minute, după care pacientul se poate alimenta normal.

Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de către medicul cardiolog intervenționist. Riscurile comune (1-2%) sunt reprezentate de hematoame sau sângerări la locul puncției arteriale, alergie la substanța de contrast iodată, aritmii cardiace. Riscul vital al coronarografiei este de cel mult 1 la mie.